O minune cutremurătoare în Egipt: După 15 zile de la înmormântare, au găsit sub pământ pe cele două fetițe vii! „Bărbatul acesta nu a putut fi altul decât Iisus, deoarece nimeni altul nu face astfel de lucruri”
În Egipt, un musulman și-a omorât femeia și a îngropat-o cu cele două fetițe ale lor…
Apoi a făcut reclamație la poliție că pe fetițe le-a omorât un unchi de-al lor. După 15 zile a murit altcineva din neamul lor. Rudele au hotărât să pună trupul aceluia în mormântul unde se afla mama cu cele două fetițe. Când au deschis mormântul pentru înmormântare, cei de față nu-și puteau crede ochilor: au găsit sub pământ pe cele două fetițe vii. Uimitorul eveniment s-a răspândit ca fulgerul în toată țara și tatăl fetițelor s-a pregătit pentru pedeapsa cu moartea. Cum era și firesc, întrebările au căzut ca ploaia peste cea mai mare fetiță, voind să afle cum au supraviețuit.
– Un bărbat, care purta haine albe ce străluceau ca soarele, cu mâinile însângerate din pricina unor răni, venea și ne dădea mâncare, a fost răspunsul celei mai mici fetițe. Bărbatul acela o deștepta și pe mama ca s-o îngrijească pe sora mea.
Canalul național de TV din Egipt, care a luat interviul, a transmis printr-o ziaristă (musulmană): „Bărbatul acesta nu a putut fi altul decât Iisus, deoarece nimeni altul nu face astfel de lucruri”.
Se poate ca musulmanii să accepte că „ISA” (Iisus) le-a făcut pe toate acestea, însă rănile arată că El cu adevărat a fost răstignit, precum și adevărat este că Iisus trăiește. De altfel, nimeni nu s-a gândit să nu se bazeze pe cuvintele fetiței, pentru că nici ea, nici surioara ei nu ar fi fost cu putință să supraviețuiască, dacă nu s-ar fi petrecut o adevărată minune.
Conducătorii musulmanilor să află în fața unei situații fără ieșire, pentru că nici autenticitatea minunii nu o pot pune la îndoială, nici să limiteze amploarea pe care a luat-o publicitatea întregii istorii.
Traducere din greacă de Ierom. Ștefan Nuțescu. Sursa: marturieathonita.ro
***
Rugaciune ce se citeste in luminata zi a Invierii lui Hristos, la impartasirea credinciosilor
Domnului să ne rugăm
Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ne‑ai învrednicit pe noi a trece vremea cinstitului şi dumnezeiescului post de patruzeci de zile, care s‑a însemnat de Tine şi s‑a dat nouă prin Tine; Cel ce ai pus nouă pocăinţă pentru mântuirea sufletelor şi curăţia trupurilor şi spre izgonirea demonilor; Care ne‑ai arătat nouă spre închinare chipul cinstitei Tale cruci şi ne‑ai dăruit să o sărutăm cu atingerea nevrednicelor noastre buze; Cel ce ne‑ai învrednicit să auzim de învierea prietenului Tău Lazăr şi de intrarea Ta în Ierusalim, întâmpinat fiind de pruncii evreieşti care grăiau, strigând: osana întru cei de sus; şi să vedem mântuitoarele Tale patimi şi să ne închinăm dumnezeieştii Tale răstigniri, suliţei, trestiei, buretelui, pogorârii celei de pe cruce şi îngropării, şi să ajungem la cinstita şi dumnezeiasca Ta înviere. Pentru aceea, văzând ziua învierii Tale, cu bucurie strigăm Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, şi împreună cu îngerii, cu arhanghelii, cu heruvimii, cu serafimii, cu toţi sfinţii şi cu preacurata Maica Ta, Te slăvim, lăudându‑Te pe Tine, marele Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Şi acum Te rugăm, Stăpâne, pentru robii Tăi aceştia (N), care vin sub acoperământul casei Tale celei sfinţite, primeşte pocăinţa lor şi‑i iartă pe dânşii, pentru învierea Ta, de mulţimea păcatelor celor nenumărate, ştiute şi neştiute, de voie şi fără de voie; curăţeşte‑i ca pe desfrânata ce plângea, şi ca pe Petru care se lepădase şi plângând cu amar iarăşi l‑ai primit. Primeşte smerenia şi mărturisirea robilor Tăi, precum ai primit pe vameşul care cu suspin se ruga. Pune frica Ta în inimile lor ca să se teamă de Tine şi să Te iubească din toată inima lor. Dă‑le lor să păzească toate poruncile Tale în toate zilele vieţii lor, umblând după voia Ta. Învredniceşte‑i pe dânşii fără osândă să vină şi să se împărtăşească cu preacuratul Tău Trup şi cu cinstitul Tău Sânge, ca, primindu‑le cu vrednicie, să fie părtaşi împărăţiei Tale, lăudându‑Te şi slăvindu‑Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.