Regulile canonice pe care sunt datori a le împlini tinerii sunt unsprezece la număr, şi anume:
– Cei doi tineri care vor să se cunune unul cu altul să nu fie între ei niciun fel de rudenie trupească sau duhovnicească, adică din Sfântul Botez. Cununia între rude este oprită cu desăvârşire de Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe.
– Părinţii celor doi tineri trebuie să se învoiască şi să se unească la căsătoria copiilor lor. Nunţile făcute fără voia părinţilor nu aduc bucurie copiilor şi sunt canonisite de Sfântul Vasile cel Mare în canoanele 38, 40 şi 42 ca şi desfrânarea, cu trei ani oprire de la Sfânta Împărtăşanie, până la împăcarea celor doi tineri cu părinţii lor.
– Cei doi tineri trebuie să se iubească şi să se învoiască a se căsători unul cu altul, căci de se căsătoresc fără voia lor, la îndemnul părinţilor sau pentru câştiguri materiale, această nuntă nu poate dăinui.
– Logodirea celor doi tineri să se facă cu preot, după rânduiala Bisericii, cu cercetarea canonică cuvenită.
– Tinerii logodiţi sunt datori să trăiască la părinţii lor până la cununia religioasă şi să-şi păzească cu sfinţenie fecioria, că de vor greşi mai înainte, sunt canonisiţi de Biserică ca nişte desfrânaţi şi opriţi şapte ani de la Sfânta Împărtăşanie.
– Mai înainte cu o săptămâna sau două de cununia religioasă, cei doi tineri sunt datori să se spovedească la duhovnicul din copilărie sau la preotul satului, cu post şi rugăciuni şi, dacă au voie, să se pregătească pentru Sfânta Împărtăşanie.
– Cununia religioasă se cuvine, după tradiţie, a se face dimineaţa, de obicei Duminica, mai înainte de începerea Sfintei Liturghii, iar naşii mirilor să fie creştini buni, capabili să înveţe, să povăţuiască, pe calea cea bună pe finii lor.
– După slujba Cununiei, cei doi tineri stau cu cununiile pe cap în mijlocul bisericii, înconjuraţi de credincioşi până la sfârşitul slujbei, iar preotul dă binecuvântare de Sfânta Liturghie şi se roagă împreună cu toţi cei de faţă pentru ajutorul celor încununaţi. Crezul şi Tatăl nostru este dator să le zică mirele.
– Când preotul zice: „Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi!”, atunci cei doi miri se apropie de Sfântul Potir şi se împărtăşesc cu Trupul şi Sângele lui Hristos, dacă au voie de la duhovnicul lor.
– După terminarea Sfintei Liturghii, cei doi miri sunt conduşi la casa mirelui de nuntaşi, după vechea tradiţie ortodoxă, unde se aşează la masă, mănâncă şi se veselesc cu cucernicie şi bună rânduială, întru slava lui Dumnezeu, precum se cuvine creştinilor.
– Dacă tinerii s-au împărtăşit, se cuvine să fie în curăţie până în seara zilei următoare, pentru cinstirea Sfintelor Taine.
Aceasta este regula canonică a celor ce se căsătoresc, rânduită de Sfinţii Părinţi ai Bisericii Ortodoxe, pe care cei mai mulţi creştini o calcă în zilele noastre spre a lor osândă. (După Hristoitia, Bunul Moral al creştinilor, cap.26, pp. 67-69, de Sfântul Nicodim Aghioritul). Cei ce împlinesc aceste reguli creştine la căsătorie primesc binecuvântare de la Dumnezeu şi duc viaţă liniştită în familie şi cu bună sporire în toate. Iar cei ce calcă rânduiala Bisericii la căsătorie duc o viaţă cu multe ispite. După rânduiala Bisericii, nu se fac cununii sâmbătă seara, spre ziua Sfintei Duminici. Unii fac nuntă cu scop de câştig, spre a dobâni daruri şi sume mari de bani, schimbând Taina Nunţii, rânduită de Dumnezeu în rai, în prilej de desfrânare, de sminteală şi de câştig pierzător de suflete, spre a lor osândă. Un alt păcat fac tinerii care se cunună la biserică numai de ochii lumii, nu pentru naşterea de copii, ci spre plăcere trupească şi fac cununie şi petrecere în sfintele posturi, când nunţile sunt oprite.
Părintele Ilie Cleopa, Lumina şi faptele credinţei, Editura Doxologia pp.124-125