Cine nu poate ţine candela mereu aprinsă, este bine să o aprindă măcar în aceste momente:

De ce aprindem candela şi care este semnificaţia „jertfei de lumină“: „Puterile demonice iubesc întunericul“
Lumina candelei din biserică ori de acasă ne aduce aminte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre. Preoţii spun că aprinderea candelei semnifică nădejde, credinţă şi dragoste.
Biserica Ortodoxă foloseşte în cultul divin, alături de lumânări, şi candele, cu una, două sau mai multe lumini.
Candela reprezintă, ca şi lumânarea, aceeaşi jertfă de lumină ce se degajă din „untdelemnul bucuriei”. De asemenea, este bine să aprindem candela pentru a alunga duhurile rele şi a ne curăţa mintea de gândurile negre care ne dau târcoale. “Pentru ca frica să cuprindă puterile diavoleşti care uneori ne asaltează chiar la vremea rugăciunii şi ne depărtează gândurile de la Cel care ne-a creat. Puterile demonice iubesc întunericul şi tremură la cea mai mică lumină, în special la cele care sunt ale lui Dumnezeu şi la cele care Îi sunt bineplăcute lui Dumnezeu”, spun preoţii. “Privegheaţi că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului” “Candela este lumina de veghere, de priveghere, pe care ar trebui să o ţinem tot timpul aprinsă în casă. Vă amintiţi pilda fecioarelor din Evanghelie, care aşteptau pe Mântuitorul, cu candelele aprinse. Cele care nu au avut suficient undelemn pentru a arde continuu candelele au pierdut venirea Mântuitorului. Arderea continuă a candelei este răspunsul creştinului la îndemnul Mântuitorului: „Privegheaţi că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului.” (Matei 25, 13)”, notează doxologia.ro. Părintele Ramon Eugen Ilie, preot paroh la biserica “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Călăraşi, ne vorbeşte despre semnificaţia acestui gest, făcând referire la parabola celor zece fecioare. “Citind această pildă transmisă de Sfinţii Apostoli şi Evanghelişti ne pregătim pentru cea de-a doua venirea a Mântuitorului. El este Mirele, iar noi trebuie să fim mereu gata să-l întâmpinăm. Să avem candela credinţei aprinsă în suflet şi dăm dovadă de putere, pentru că numai astfel putem ajunge în Împărăţia veşnică”, spune părintele Ramon. Minunatul undelemn al milostivirii Când Domnul se suia la Ierusalim şi se ducea la Patimă a spus ucenicilor Săi şi această parabolă, pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească şi de celelalte virtuţi şi mai ales de milostenie. Pe cinci dintre fecioare le numeşte întelepte căci împreună cu fecioria au avut şi minunatul şi îmbelşugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeşte nebune pentru că, deşi şi ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeaşi măsură milostenie. Pe când se scurgea noaptea acestei vieţi au adormit toate fecioarele, adică au murit. Cu adevărat moartea se numeşte somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopţii; cele care au avut undelemn din belşug au intrat cu Mirele la deschiderea uşilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul îl căutau după ce s-au sculat din somn. „Aici trebuie să subliniem câteva învăţăminte. Cele cinci fecioare care au rămas fără undelemn simbolizează lumea care aleargă după grijile acestei vieţi: ne preocupăm îndeaproape de bani, de ceea ce mâncăm sau de ceea ce bem. Uităm lucrul cel mai important: sufletul. Abia atunci când avem nevoie de Dumnezeu, când ne loveşte necazul, ne dăm seama că uşile ni se închid, la fel ca celor cinci fecioare neînţelepte. Aprinzând lumânări şi candele, ne arătăm fii ai Învierii, care aşteaptă venirea Mirelui pentru a doua oară, când El va fi Judecător şi Împărat al tuturor. Lumânarea, ca şi candela aprinsă, sunt şi daruri ale omului către Dumnezeu”, spune părintele Ramon Eugen Ilie. Alegem lumina Şi Sfânta Scriptură ne învaţă că lumina este un semn al prezenţei lui Dumnezeu. Lumina candelei este un omagiu, un semn de cinstire adus sfântului zugrăvit în icoană, este şi o jertfă adusă lui Dumnezeu prin arderea untdelemnului. Candelele se aprind atât în biserică şi la icoanele din casele credincioşilor, precum şi în cimitire, la mormintele celor dragi. Bătrânii, mai ales, ţin candela aprinsă, pentru ca nu cumva să le vină ceasul sfârşitului pe neaşteptate şi să moară fără lumină, să meargă la Hristos fără lumină. Lumina este semn al alegerii noastre pentru Dumnezeu şi pentru Împărăţia luminii. Alegem lumina pentru că lumina este semnul că vrem să ajungem la Dumnezeu. Ce fel de candelă trebuie să folosim În fiecare casă trebuie să existe cel puţin o candelă, cu ulei şi fitil. Nu este potrivit să se folosească beculeţe, sau leduri, pentru că adevărata candelă, ca şi lumânarea, trebuie să folosească spre ardere ulei curat sau ceară curată. Creştinul aprinde lumânarea sau candela ori de câte ori, în vreun fel anume, merge să se întâlnească cu Dumnezeu. Candela aprinsă este semn al nădejdii pe care noi ne-o punem în Dumnezeu, ca El să fie ocrotitorul nostru şi al casei noastre. Cine nu poate păstra candela mereu aprinsă, este bine să o aprindă seara, sau ori de câte ori se roagă. De asemenea, aprindem candela în zilele de sărbătoare, începând de seara din ajunul sărbătorii respective.
Rugăciune la aprinderea candelei
„Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne. Amin! Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeulului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin! ”
Sursa: Adevarul.ro