De-a lungul timpului au apărut o mulțime de „controverse” legate de icoanele pe care le păstrăm în casă, dar și de locul în care acestea sunt depozitate. Multe persoane cred că locul acestora nu este în dormitorul conjugal și că păstrarea lor în acest loc poate fi privită ca o lipsă de respect față de biserică și față de divinitate.
Pentru a lămuri această dilemă, preoții au oferit un răspuns clar la această întrebare pe care și-o pun foarte multe persoane. Reprezentanții bisericii sunt de părere că nu este un păcat ca icoanele să existe în dormitorul conjugal, ci din contră, aceștia recomandă ca astfel de obiecte religioase să existe în orice încăpere a locuinței. Preoții au explicat că viața intimă a partenerilor nu este privită în mod negativ de către biserică, mai ales atunci când cei doi formează o familie și intenționează să aducă pe lume un copil. În plus, preoții consideră că prezența lui Dumnezeu nu se face doar prin icoane, ci că Dumnezeu este pretutindeni, indiferent de obiectele bisericești din casă.
Așadar, cei care îşi pun probleme dacă ar trebui să aibă sau nu icoane în dormitorul lor, acesta este răspunsul: da, e bine ca soții să aibă icoana în dormitorul conjugal! Tocmai pentru că relaţiile lor nu constituie un păcat. Şi dacă aceste legături au drept scop naşterea de copii, atunci dobândesc sfinţenie, pentru că aduc pe pământ un om, încă un „chip” al lui Dumnezeu, înmulţind astfel de fiii şi mădularele Împărăţiei Lui, aşa cum spune arhimandritul Sofronie (+1993), stareţul Mănăstirii Ioan Botezătorul din Essex, Anglia.
Şi chiar dacă nu există icoane în casă, Dumnezeu este pretutindeni şi întotdeauna prezent, fie că-L vedem sau nu, prin mijlocirea icoanelor. Prin urmare, trebuie ca întotdeauna să lucrăm ca şi cum am avea în faţă sfânta Lui icoană, aşa cum făcea Prorocul David (v. Psalul 15, 8).
(Arhim. Vasilios Bacoianis, Căsătoria, Editura Tabor, Bucureşti, 2010, p. 35)
Sursa: doxologia.ro