„Femeia se mântuieşte prin naştere de prunci. ” Vă rugăm, dacă puteţi, să ne explicaţi sensul acestor cuvinte, fiindcă de multe ori am au fit speculaţii sau interpretări greşite pe seama lor.
Naşterea de prunci presupune foarte, foarte multă jertfă. Din păcate există şi speculaţii, dar există şi mult adevăr. Femeia este complicată la ora actuală, adică noi i-am complicat viaţa; noi, adică bărbaţii şi societatea actuală. Femeia este, sub toate aspectele, terminată. Nici nu ne explicăm cum mai face faţă la mersul societăţii, în sensul că, în afară de ce făcea, acum face mai mult. Adică face, cu mici excepţii, aproape tot ce făcea un bărbat. Şi făcând aşa, ce poţi să-i mai ceri?
Cum era înainte, dactilograful, dactilografe erau în mare parte femeile; bărbaţii nu prea, rar era vreun bărbat dactilograf. După atâta ţăcăneală a maşinii de scris, după ani de zile, ce fel de femeie mai era ea, mamă de copii, soţie şi aşa mai departe? Pentru că sub aspect psihic era terminată. Deci, iată o îndeletnicire pentru femeie care nu corespunde. Astăzi e dandana şi mai mare cu calculatoarele, care, chiar dacă nu mai fac zgomot, ucid retina, te lasă fără lacrimi, nu clipeşti, eşti concentrat – unde gama, delta şi celelalte. Nu mai vorbesc de femeile care lucrează la Drumuri şi Poduri, asta e şi mai grav. De aceea, Biserica recomandă o anumită ţinută femeii, pentru că, dacă tot ia ţinuta bărbatului, se transformă. Dacă aţi avut ocazia, prin filme sau altundeva, să vedeţi cum călăresc femeile, aţi văzut că ele călăresc altfel decât bărbaţii. De ce? Pentru că, sub aspectul fiziologicului ei, femeia trebuie să aibă un anumit comportament; ea nu poate să facă orice, deoarece se masculinizează; iar când se masculinizează nu mai are căutare l a bărbaţi. Fetele noastre nu prea ştiu acest lucru. Cu cât se dezgolesc mai mult, cu atât devin mai puţin atrăgătoare pentru bărbaţi, pentru băieţi. Nu mai au atracţie. O au pe moment, dar apoi se creează o distanţă. De ce? Pentru că Dumnezeu ştie bine cum a făcut conştientul, subconştientul, creierul mic. creierul mare, hipofiza, ce valoare au ele… Şi astea nu le mai modifică nimeni. Dacă omul a tot umblat la capitolul acesta, avem 10 căsătorii şi 8 divorţuri, 10 căsătorii şi 4 divorţuri; la 3 ani, la 2 ani, la 8 ani – aşa cum spun statisticile acestea pe care le tot vedem.
De aceea trebuie să fim foarte atenţi. Femeia nu e nici prelungirea cratiţei, nici fabrică de făcut copii. Femeii i s-a pus prea mult în cârcă. Mişcarea feministă este o invenţie făcută pentru ca femeia să aibă aceleaşi drepturi cu bărbatul, în toate (şi până aici ar fi bine), dar şi acces la aceleaşi preocupări. Auzim despre musulmani că le impun femeilor lor anumite lucruri. Noi nu suntem de acord cu islamul, noi avem altă religie şi alte principii. Dar vedeţi că ei au principii, iar noi nu mai avem principii. Atunci, urmează să fim stăpâniţi de cei cu principii. In lume stăpânesc cei cu principii. De aceea americanii au tăcut o greşeală mare amestecându-se în mersul relaţiilor dintre bărbaţi şi femei în Irak, în Afganistan şi pe unde au mai pătruns, sub tormă de poliţişti. S-au amestecat în ceva la care nu s-au priceput. Nu ne putem noi. creştinii, amesteca în moralitatea, principiile şi modalităţile altei religii, care are foarte puţine puncte comune cu noi, sau deloc.
Asta e marea problemă, că noi am renunţat la aproape toate principiile cu care ne prezentam, ca religie creştină. Nu mai vorbesc despre Ortodoxie, care este o religie foarte largă; noi spunem că este Biserica cea adevărată şi atât, nu comentăm mai mult… Nu spunem mai mult pentru că nu e de folos să spunem „tu nu eşti bine”; ci mai bine arătăm cine suntem noi. Dar dacă acum aeroporturile şi gările din ţara noastră ar fi umplute de venirea a multor culte şi religii, ca să vieţuiască cu noi 3-4 săptămâni, pentru a vedea viaţa noastră, principiile noastre, moralitatea noastră, gândirea noastră, mersul nostru la biserică, şi să se convertească la Ortodoxie – câţi credeţi că s-ar converti?
Puţini, sau deloc. De ce? Nu prea au ce să vadă. O să meargă la clinicile de ginecologie şi o să vadă avorturi, o să meargă la obstetrică şi o să vadă medici care din 10 naşteri la 8 le fac cezariană, fie că e nevoie sau nu, o să meargă la şcoală şi o să vadă predarea educaţiei sexuale şi nu numai. Asta o să vadă. O să intre în biserică şi o să vadă dezordine şi aşa mai departe. O să plece înainte de 3 săptămâni, se vor duce la aeroport, pierd biletul, plătesc din nou şi tot pleacă, vor spune că nu le trebuie Ortodoxie.
De aceea, credem că trebuie să fim foarte atenţi cu principiile noastre, care sunt enunţate, dar cărora trebuie să ne supunem. Şi atunci, când spunem că femeia se mântuieşte prin naştere de fii, trebuie să ştim exact ce este naşterea, cum se face un copil, trebuie să ştim că un copil se face în 3, nu în 2, cum credem adesea că se face, între mama şi tata. Copilul se face în 3: mama, tata şi Dumnezeu. Dumnezeu sădeşte sufletul în momentul concepţiei. De aici ideea că omul e om din secunda conceperii, de aici constatăm că Dumnezeu nu totdeauna creează un suflet şi-l sădeşte – asta înseamnă că nu totdeauna femeia rămâne gravidă, şi aşa mai departe.
De la prietenie la iubire – Căsătoria, taina iubirii creștine. Părintele Nicolae Tănase. Editura: Agaton; Localitatea: Făgăraș; Anul apariției: 2011